Cate capre ai voie sa cresti in gospodarie?

In Romania nu exista un numar unic, valabil peste tot, de capre permise intr-o gospodarie; limita depinde de regulile locale, de amplasament (intravilan vs. extravilan), de conditiile de bunastare si de impactul asupra vecinilor. Articolul explica, cu exemple practice si cifre actuale, cum stabilesti corect cate capre poti tine legal, ce acte trebuie sa ai si ce standarde minime trebuie sa respecti ca sa eviti amenzi sau conflicte cu autoritatile si comunitatea.

Datele Eurostat pentru 2024 indica un efectiv de circa 11 milioane caprine in UE-27, dintre care aproximativ 1,5–1,6 milioane in Romania, iar instituțiile cheie implicate in reglementare sunt ANSVSA (Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor), DSVSA judetene si autoritatile locale (Primarie/Consiliu Local). In continuare gasesti pasii, regulile si exemplele uzuale care te ajuta sa te conformezi.

Cate capre ai voie sa cresti in gospodarie?

Intrebarea directa are un raspuns nuantat: nu exista un plafon national unic care sa spuna, de pilda, „ai voie fix 3 capre in orice curte”. In Romania, numarul de animale permise intr-o gospodarie este stabilit in principal prin hotarari ale consiliilor locale (HCL), completate de cerintele sanitare-veterinare ale DSVSA judetene si de normele de igiena publica. Din acest motiv, in unele unitati administrativ-teritoriale (UAT) ai voie zero caprine in intravilan (zone strict urbane), in altele ai voie un numar mic (de exemplu 2–5 capete) cu conditii stricte de spatiu, acordul vecinilor si distantare, iar in extravilan (sau zone agricole) nu exista de regula un plafon numeric, ci se aplica norme de bunastare, de mediu si de biosecuritate.

Practic, „cate capre ai voie” este rezultatul intersectiei a trei filtre: (1) reglementarea locala din HCL (de multe ori denumita „Regulament privind cresterea si detinerea animalelor in intravilan”), (2) cerintele sanitare-veterinare (identificare, inregistrare in RNE, miscarea animalelor), si (3) conditiile de spatiu, mediu si vecinatate (distante fata de ferestrele vecinilor, gestionarea gunoiului de grajd, controlul mirosurilor si zgomotului). In 2024–2025, ANSVSA reaminteste prin comunicate ca detinerea de ovine/caprine in gospodarii este permisa daca animalele sunt identificate si inregistrate corect in Registrul National al Exploatatiilor (RNE) si daca se respecta legislatia in vigoare privind bunastarea si bolile cu declarare obligatorie. Asta inseamna ca, si atunci cand HCL permite 2–5 capre in intravilan, tu tot trebuie sa ai cod de exploatatie, crotalii si documentele de miscare atunci cand vinzi, cumperi sau muti animalele.

In practica, multe HCL stabilesc ca in intravilan poti creste caprine doar daca nu creezi disconfort prin mirosuri, zgomot sau dejectii si doar cu anexe speciale, ventilate, usor de curatat, plasate la o distanta minima de proprietatile invecinate (de exemplu 10–20 m, in functie de UAT). In extravilan, accentul cade pe bunastare (spatiu, adapost, apa), gestionarea gunoiului de grajd si respectarea planurilor locale anti-nitrati (din 2022, programul de actiune anti-nitrati se aplica pe intreg teritoriul Romaniei, nu doar in zone vulnerabile), aspecte monitorizate de DSVSA, primarii si Garda de Mediu. Daca esti la limita dintre zone (de pilda, la marginea localitatii), primaria iti va preciza regimul urbanistic al terenului tau (intravilan/extravilan) si regulile aferente.

Dincolo de litera regulilor, o buna raportare la realitate te ajuta sa eviti probleme: o capra adulta produce, in medie, 0,5–0,8 tone de gunoi de grajd pe an si are nevoie de 1,2–1,5 m2 spatiu interior, plus padoc si acces la pasunat. Daca ai o curte mica, 2–3 capre pot fi deja un maxim pragmatic, chiar daca HCL ar permite mai multe. Pentru a lua o decizie corecta si legala, urmeaza pasii de mai jos si noteaza ca, potrivit Eurostat 2024, Romania ramane intre primele 5 tari din UE la efective de caprine, ceea ce inseamna ca institutiile (ANSVSA, APIA, DSVSA) au fluxuri si proceduri bine stabilite pentru micii crescatori.

Pași practici ca sa afli limita reala la tine acasa:

Verifica la Primarie (Urbanism/Politia Locala) ultima HCL despre cresterea animalelor in intravilan si intreaba explicit „cate capre sunt permise pe strada mea?”.
Solicita DSVSA judeteana conditiile sanitare-veterinare: cod de exploatatie, identificare (crotalii), inregistrare in RNE, documente pentru miscare/vanzare.
Confirma regimul urbanistic al terenului (intravilan/extravilan) si distantele minime pentru adaposturi fata de vecini, puturi si spatii de locuit.
Intreaba Directia de Sanatate Publica despre cerinte de igiena si eventuale distante sanitare (mai ales daca adapostul este aproape de ferestrele vecinilor).
Discuta cu vecinii si obtine acord scris, daca HCL il cere; in multe UAT-uri acordul vecinilor simplifica mult lucrurile.
Evalueaza realist spatiul si capacitatea de gestionare a gunoiului de grajd; daca nu poti asigura platforma de stocare, limiteaza efectivul.

Cadrul legal: ce acte conteaza in 2025

Cand te intrebi cate capre poti creste, trebuie sa intelegi ce legi si institutii se aplica. La nivel national, ANSVSA coordoneaza sanatatea si bunastarea animalelor, gestioneaza prin RNE identificarea si trasabilitatea caprinelor si deleaga catre DSVSA judetene operatiunile de teren (inregistrari, controale, miscari de animale). La nivel local, consiliile locale emit HCL privind cresterea animalelor in intravilan, iar Politia Locala aplica sanctiuni pentru nerespectarea lor. Directiile de Sanatate Publica (DSP) se ocupa de aspectele de igiena a mediului de viata al populatiei, iar Garda Nationala de Mediu si autoritatile de mediu verifica gestionarea dejectiilor si conformarea la programul anti-nitrati, care, din 2022, se aplica pe tot teritoriul Romaniei.

La nivel european, se aplica „Animal Health Law” – Regulamentul (UE) 2016/429 – si regulamentele de punere in aplicare privind identificarea si miscarea animalelor. Pentru ovine si caprine, sistemul de identificare cu crotalii este obligatoriu, termenii si detaliile fiind armonizate la nivelul UE. In paralel, legislatia nationala (inclusiv Legea 205/2004 privind protectia animalelor si actele subsecvente) cere asigurarea bunastarii: adapost adecvat, apa, hrana, protejarea impotriva intemperiilor si evitarea practicilor care provoaca suferinta. La zgomot si mirosuri, competentele sunt preponderent locale, dar se aplica si norme generale de convietuire si ordine publica.

In 2024–2025, contextul statistic european arata ca Romania detine in jur de 1,5–1,6 milioane caprine (Eurostat), cu o pondere mare in gospodariile familiale. Asta explica accentul autoritatilor pe trasabilitate si pe prevenirea bolilor la rumegatoare mici (ex. bruceloza melitensis, scrapie), sub monitorizarea ANSVSA si a Organizatiei Mondiale pentru Sanatate Animala (OMSA). Pentru ca regulile locale variaza mult, este critic sa citesti HCL-ul local. Adesea, el defineste concret cate capre sunt permise fara autorizatie speciala si ce praguri obliga la acordul vecinilor, notificari sau chiar interzicerea in anumite cartiere.

Acte si norme pe care merita sa le cunosti (orientativ):

Regulamentul (UE) 2016/429 („Animal Health Law”) – cadrul european pentru sanatatea animalelor, inclusiv miscarea si biosecuritatea.
Reglementari UE de punere in aplicare privind identificarea ovine/caprine – cerinta de crotalii si inregistrare in sistemele nationale (RNE in Romania).
Legea 205/2004 (protectia animalelor) si actele subsecvente – bunastare, adapost, interzicerea relelor tratamente.
HCL-ul local privind cresterea animalelor in intravilan – stabileste numarul permis de caprine pe terenul tau si conditiile (distante, acord vecini).
Programul national anti-nitrati (MMAP) – aplicabil din 2022 pe intreg teritoriul; norme privind stocarea si utilizarea gunoiului de grajd.
Procedurile ANSVSA/DSVSA – cod de exploatatie, identificare, inregistrare si documente pentru miscarea animalelor.

Reguli locale uzuale si praguri intalnite in UAT-uri

HCL-urile pot diferi substantial de la o localitate la alta, dar exista cateva modele recurente. In zone urbane dense, multe municipii interzic cresterea de animale de ferma in intravilanul central (inclusiv caprine), cu exceptii limitate pentru zone periurbane sau pentru loturi mari si bine echipate (platforme de gunoi de grajd, adaposturi inchise, garduri solide). In orase medii sau comune urbanizate, reglementarea tipica permite un numar redus – adesea 2–5 capre – cu conditia acordului vecinilor, a distantelor minime fata de limitele de proprietate si de deschiderile cladirilor de locuit (ferestre, usi), si a pastrarii curateniei astfel incat sa nu se creeze disconfort olfactiv. In comune rurale, mai ales in extravilan, accentul cade pe norme sanitare si de mediu, fara un plafon numeric explicit.

Chiar si acolo unde HCL permite caprine in intravilan, apar adesea cerinte complementare: inregistrarea gospodariei la DSVSA (cod de exploatatie), prezentarea animalelor la identificare (crotalii), pastrarea registrului de exploatatie, asigurarea accesului inspectorilor pentru verificari si notificarea vecinilor sau obtinerea acordului scris. Amenzile pentru nerespectare sunt stabilite local si pot varia mult; de regula, pentru incalcari minore (depozitare neconforma a dejectiilor, lipsa curateniei), cuantumul poate porni de la cateva sute de lei, iar pentru detinerea ilegala (contrar HCL) sau lipsa identificarii pot aparea sanctiuni mai mari, plus obligatia de a elimina cauza (mutarea sau reducerea efectivului).

Critic este si regimul distantelor. De exemplu, multe UAT-uri impun ca adapostul pentru 2–5 caprine sa fie amplasat la minimum 10–20 m de ferestrele vecinilor si la cel putin 10 m de fantani sau surse de apa, pentru a minimiza riscul de poluare si disconfort. Daca terenul tau este mic si nu poti respecta aceste distante, de obicei nu vei primi acceptul, chiar daca numarul de capre solicitat este redus. Pentru terenuri ample la marginea localitatii, autoritatile pot cere si ecranari verzi (gard viu), garduri inalte si program limitat de activitati zgomotoase. Daca doresti sa depasesti plafonul uzual (de pilda, mai mult de 5 capete in intravilan), de regula ti se cere o autorizare speciala si documentatie tehnica (plan de situatie, flux de gestionare a dejectiilor, dovada acordului vecinilor).

Avand in vedere ca in 2024–2025 Romania mentine un efectiv caprin semnificativ la nivel national (Eurostat), tot mai multe UAT-uri au actualizat regulamentele pentru a echilibra traditia crestera cu standardele urbane de igiena. In lipsa unei cifre nationale, recomandarea practica este: verifica HCL-ul tau si construieste proiectul de gospodarie plecand de la cel mai restrictiv criteriu (spatiu, distante, acord vecini), nu de la numarul maxim teoretic.

Identificare, inregistrare si miscarea caprinelor

Indiferent cate capre iti permite HCL-ul, animalele trebuie identificate si inregistrate in sistemul national. ANSVSA administreaza Registrul National al Exploatatiilor (RNE), prin care fiecare gospodarie obtine un cod unic de exploatatie. Caprinele se identifica prin crotalii auriculare, iar datele se introduc in RNE de catre medicul veterinar concesionar. La cumparare, vanzare sau deplasare (spre targ, abator, alta exploatatie), miscarea trebuie anuntata si insotita de documentele aferente (formulare de miscare). Regula generala in UE este ca identificarea se face in primele luni de viata ale animalului sau inainte de parasirea exploatatiei de nastere, astfel incat trasabilitatea sa fie asigurata. In Romania, neidentificarea si neinregistrarea atrag sanctiuni si blocheaza circulatia legala a animalelor.

Procedural, incepi prin a contacta medicul veterinar de libera practica imputernicit in localitatea ta, care te ajuta cu: obtinerea codului de exploatatie, completarea documentelor pentru RNE, aplicarea crotaliilor si raportarea miscarilor. Daca aduci capre din alta judet, verifica in prealabil conditiile DSVSA pentru transport si documentele obligatorii (certificat sanitar-veterinar, formular de miscare). Pentru sacrificare in gospodarie, exista reguli specifice privind bunastarea (evitarea suferintei) si destinatia carnii; pentru comercializare, sacrificarea trebuie facuta intr-un abator autorizat. In 2024–2025, ANSVSA intensifica verificarea trasabilitatii tocmai pentru a preveni raspandirea bolilor, in linie cu standardele OMSA si cu acquis-ul UE.

Checklist de conformare in RNE si la miscare:

Solicita cod de exploatatie la DSVSA, prin medicul veterinar concesionar din localitate.
Identifica fiecare capra cu crotalii si asigura inscrierea in RNE in termenele legale.
Pastreaza registrul de exploatatie si anunta nasterile, decesele si miscarile (intrari/iesiri) la timp.
La vanzare sau transport, foloseste formularul de miscare si, cand e cazul, certificatul sanitar-veterinar.
Respecta regulile pentru sacrificare; pentru vanzare catre terti, foloseste abatoare/centre autorizate.
Consulta periodic site-ul ANSVSA/DSVSA pentru actualizari si alerte de sanatate animala.

Spatiu, densitate si bunastare: cate capre incap in curte fara a incalca regulile

Bunastarea este decisiva atat pentru sanatatea animalelor, cat si pentru respectarea legii. Standardele practicate in UE si recomandarile tehnice uzuale (ghiduri FAO/OMSA, manuale de crestere) indica pentru o capra adulta de talie medie circa 1,2–1,5 m2 spatiu interior (adapost), plus acces la un padoc exterior si, ideal, la pasunat. Pentru o capra cu iezi, spatiul interior recomandat urca la 2,0–2,5 m2, iar pentru iedi in intarcare sunt suficiente aproximativ 0,8–1,0 m2 per cap. La exterior, se recomanda cel putin 2,5–3,0 m2 per capra in padoc, mai mult daca solul se imbiba sau daca animalele stau frecvent in curte (fara pasuni). Ventilatia, drenajul si suprafetele usor de curatat reduc mirosul si riscul de boli.

Un exemplu practic: daca ai un adapost de 12 m2 si un padoc de 40 m2, o densitate responsabila pentru capre adulte ar fi 6–8 capete in adapost (la 1,5–2 m2 per cap in sezonul rece, ca sa eviti suprapopularea) si 10–12 capete in padoc in sezonul cald, cu rotatie si uscarea solului. Daca adapostul e mic sau solul retine apa, reduce efectivul. In intravilan, chiar daca HCL ar admite 5 capete, lipsa de spatiu si de gestionare a dejectiilor va genera inevitabil reclamatii. In extravilan, pasunile pot sustine densitati mai mari, insa trebuie sa eviti supra-pasunatul si sa respecti distantarea fata de sursele de apa pentru a preveni poluarea cu nitrati.

Pe partea de ingrijire, o capra adulta consuma la iernat, in medie, 2–3 kg fan/zi si 0,3–0,5 kg concentrate, in functie de productie si starea fiziologica; necesita apa curata la discretie (5–10 litri/zi, in sezon cald). Oferirea de platforme ridicate si zone de refugiu reduce stresul si conflictele in grup. Din perspectiva legala, Legea 205/2004 impune asigurarea conditiilor minime de bunastare; controalele DSVSA vor urmari exact aceste aspecte, mai ales daca exista sesizari. Tine cont ca, potrivit datelor Eurostat 2024, Romania are un efectiv caprin important, iar practica autoritatilor in a evalua densitatea si calitatea adaposturilor este bine sedimentata, cu accent pe prevenirea disconfortului urban si a problemelor sanitare.

Concluzia functionala a acestor cifre de densitate, fara a rosti o formula de incheiere, este ca spatiul dicteaza numarul real, dincolo de textul HCL. O curte mica rareori poate sustine mai mult de 2–3 capre fara investitii in platforme de gunoi, drenaj si ecranare, in timp ce o gospodarie cu adapost de 20 m2 si padoc de 80 m2 poate gestiona responsabil 6–10 capete, daca restul conditiilor (distante, acord vecini, identificare) sunt indeplinite.

Gestiunea gunoiului de grajd, mirosuri si impact asupra mediului

Dejectiile sunt centrul majoritatii conflictelor in intravilan. O capra adulta produce aproximativ 0,5–0,8 tone de gunoi de grajd/an (inclusiv asternut), in functie de sistemul de intretinere. Fara o platforma dedicata, acoperita sau cel putin protejata de ploi, scurgerile pot ajunge rapid in sol, fantani si retele pluviale, generand mirosuri si probleme de sanatate publica. Din 2022, Programul de actiune pentru prevenirea si combaterea poluarii cu nitrati (coordonat de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor) se aplica la nivelul intregii tari, ceea ce inseamna ca toate gospodarille, inclusiv cele mici, trebuie sa respecte reguli privind stocarea si utilizarea gunoiului de grajd, perioadele de interdictie la imprastiere si distantele fata de ape.

In orase, HCL-urile cer adesea: platforme etanse de stocare (betonate sau cu folie groasa), acoperire impotriva precipitatiilor, rigole de colectare a levigatului, distante minime fata de puturi si suprafete de locuit, precum si planuri de eliminare legala a dejectiilor (compostare, predare catre platforme comunale sau utilizare pe terenuri proprii in perioade permise). Mirosurile se reduc prin asternut uscat (paie/rumegus), curatare frecventa, ventilatie si folosirea de plase anti-musca. Acolo unde vecinii sunt foarte aproape, ecranarea vegetala (gard viu) si programarea activitatilor (curatari dimineata devreme) pot preveni tensiunile.

Ce cer frecvent autoritatile pentru a accepta caprine in intravilan:

Platforma de gunoi etansa si dimensionata la efectiv (minim 1–1,5 m3 per cap pe an, cu rezerva).
Distante minime fata de puturi/ape si fata de ferestrele locuintelor invecinate.
Plan documentat de eliminare/valorificare a gunoiului (compostare sau predare).
Curatare regulata, asternut uscat, controlul insectelor si al mirosurilor.
Padoc amenajat cu drenaj si suprafete usor de igienizat, pentru a evita noroiul persistent.

Garda de Mediu si Politia Locala pot aplica sanctiuni pentru poluare, iar DSP poate dispune masuri daca sunt afectate sursele de apa sau sanatatea publica. Intr-o perspectiva macro, Romania deruleaza proiecte de finantare pentru platforme comunale de gunoi de grajd tocmai pentru a sprijini gospodariile mici. Pentru tine, la scara curtii, regula este simpla: daca nu ai unde stoca curat dejectiile pentru minim 3–6 luni si nu poti preveni scurgerile si mirosul, redu efectivul pana cand te incadrezi in cerintele tehnice.

Sanatate publica veterinara: vaccinari, boli si notificari

In 2024–2025, UE este libera de boala „pesta micilor rumegatoare” (PPR), iar Romania monitorizeaza atent bolile specifice caprinelor in linie cu standardele OMSA: bruceloza melitensis (boala cu potential zoonotic), scrapie (encefalopatie spongiforma transmisibila), antraxul in zone istorice, precum si bolile transmise prin vectori (ex. bluetongue in anumite sezoane). Desi multe vaccinari nu sunt obligatorii la nivel national pentru caprine, DSVSA poate institui campanii sau restrictii zonale in functie de situatia epidemiologica. Obligatia ta legala este sa anunti imediat medicul veterinar si/sau DSVSA orice suspiciune de boala cu declarare obligatorie, sa permiti recoltarea de probe si sa respecti masurile de carantina/miscare impuse.

Un plan minimal de profilaxie include deparazitari periodice (primavara/toamna), controale pentru paraziti interni si externi, managementul colostrului la iezi, carantina pentru animalele nou introduse (minim 14 zile) si igienizarea adaposturilor. Practicile bune de biosecuritate – incaltaminte dedicata la intrarea in adapost, dezinfectie a uneltelor, limitarea vizitelor – reduc mult riscul. In plus, trasabilitatea (RNE, miscare cu documente) este esentiala pentru a delimita focare si a evita raspandirea bolilor. ANSVSA publica periodic alerte si instructiuni in functie de sezon si de riscurile identificate prin supraveghere.

Calendar minim recomandat (orientativ, prin medicul veterinar):

Deparazitare interna/externa: de 2 ori pe an, ajustata dupa examen coproparazitologic.
Carantina pentru animale nou intrate: minim 14 zile, cu observatie clinica.
Igienizare adaposturi: lunar in sezonul cald, mai des la densitati mari.
Consult preventiv: o data pe an pentru evaluarea starii de sanatate si a dintilor/oncopodiilor.
Notificare DSVSA: imediat la semne neurologice, avorturi in serie, mortalitati neobisnuite.

Datele agregate la nivelul UE (Eurostat, rapoarte EFSA/OMSA) arata ca micile exploatatii familiale raman majoritare in sectorul caprin, ceea ce explica focusul pe supravegherea bolilor zoonotice si pe trasabilitate. In Romania, colaborarea cu medicul veterinar concesionar este cea mai rapida cale de a ramane conform si de a primi alerte localizate. Daca simti nevoia de ghidare suplimentara la nivel de comuna, DSVSA judeteana ofera, de regula, program de audienta sau linii telefonice pentru crescatori.

Costuri, venituri si sustenabilitate economica pentru 2–10 capre

Chiar daca intrebi „cate capre am voie?”, decizia corecta include si „cate capre imi permit sa cresc corect?”. In 2024–2025, costurile de furaje si utilitati au ramas relativ ridicate comparativ cu anii anteriori, iar preturile la laptele de capra si iezi variaza mult regional. Orientativ, la iernat, o capra adulta poate consuma 2–3 kg fan/zi si 0,3–0,5 kg concentrate, ceea ce inseamna, pe 150 de zile de iarna, aproximativ 300–450 kg de fan si 45–75 kg de concentrate per cap. Adauga vitamine/minerale, apa, materiale de asternut si eventuale cheltuieli veterinare (deparazitari, tratamente). O mica platforma de gunoi (3–5 m3) si un adapost ventilat, bine drenat, sunt investitii esentiale. In functie de materiale si de munca proprie, costurile initiale pot varia de la cateva mii la peste zece mii de lei.

La venituri, un efectiv de 2–5 capre lactante poate produce, in sezon, cateva sute de litri de lapte per cap (variatia este foarte mare in functie de rasa si furajare). Comercializarea directa poate aduce incasari atractive pe litru, dar presupune respectarea normelor de igiena si, daca treci la produse procesate (branza proaspata, telemea, iaurt), apar cerinte suplimentare de autorizare si control. Valoarea iezilor de abator sau de prasila depinde de sezon (cererea creste in anumite perioade religioase), de greutate si de calitatea genetica. In 2024, pietele locale si vanzarea directa raman canale importante, dar necesita trasabilitate si documente de miscare.

Un calcul simplificat pentru 4 capre: 4 x 400 kg fan = 1.600 kg pe iarna; 4 x 60 kg concentrate = 240 kg; plus asternut si cheltuieli veterinare (de ex., 150–300 lei/an/cap in functie de necesitati). Daca ai acces la pasune proprie sau in arenda, costurile scad; daca esti in oras si cumperi totul, cresc. De aceea, chiar daca HCL ar permite 5 capre, multi gospodari aleg sa ramana la 2–3, ceea ce reduce presiunea pe spatiu si costuri si usureaza conformarea la reguli (platforma de gunoi mai mica, mirosuri mai usor de controlat). Pentru cine doreste sa acceseze plati directe, in perioada PAC 2023–2027 exista scheme (ANT, SCZ) administrate de APIA, dar conditiile minime de efectiv (de exemplu praguri de zeci de capete pentru unele scheme) si criteriile tehnice fac ca multe gospodarii mici sa nu fie eligibile; verifica anual ghidurile APIA pentru cifrele exacte.

In suma, sustenabilitatea vine din potrivirea intre spatiu, timp, buget si piata locala. Statistic, Romania pastreaza un sector caprin semnificativ (circa 1,5–1,6 milioane capete in 2024, Eurostat), ceea ce inseamna ca exista cerere si expertiza in teritoriu; cheia este sa dimensionezi corect efectivul la gospodarie.

Resurse si contacte utile

Atunci cand planifici cate capre sa tii, relatia cu institutiile face diferenta intre o activitate placuta si una problematica. Pentru clarificari rapide, incepe cu primaria ta (Urbanism/Politia Locala) pentru HCL-ul aplicabil si continua cu DSVSA judeteana pentru cerintele sanitare-veterinare. ANSVSA publica pe site procedurile de identificare si inregistrare (RNE), iar APIA publica anual ghiduri pentru platile directe (in caz ca vrei sa treci la un efectiv mai mare si sa devii eligibil). La nivel european, Eurostat furnizeaza statistici actualizate (2024) despre efectivele caprine, utile ca reper; OMSA (fosta OIE) publica statusuri sanitare pe boli, iar FAO are ghiduri practice privind cresterea caprinelor si managementul dejectiilor.

Unde cauti informatia corecta, rapid:

ANSVSA si DSVSA judeteana – pentru RNE, identificare, miscare si alerte sanitare.
Primaria/Politia Locala – pentru HCL-ul care stabileste numarul permis in intravilan si conditiile (acord vecini, distante).
DSP judeteana – pentru norme de igiena a mediului de viata si distante sanitare.
Garda Nationala de Mediu / MMAP – pentru programul anti-nitrati aplicabil din 2022 la nivel national si pentru gestionarea dejectiilor.
APIA – pentru scheme de plata 2023–2027, eligibilitati si calendare.

Un mic plan de actiune te ajuta sa treci de la intentie la conformare fara surprize: verifica HCL-ul (poate impune 0, 2 sau 5 capete in intravilan), discuta cu vecinii si cere acordul in scris daca e nevoie, dimensioneaza adapostul si platforma de gunoi la efectivul tintit, obtine codul de exploatatie si crotaliile, si stabileste din timp ruta de valorificare a produselor (consum familial vs. vanzare legala). Nu uita ca, statistic vorbind, Romania ramane un actor semnificativ in cresterea caprinelor in UE (in jur de 1,5–1,6 milioane capete in 2024, conform Eurostat), iar institutiile au proceduri clare pentru micii crescatori. Daca bifezi toti pasii si ajustezi efectivul la spatiu si la regulile locale, raspunsul la intrebarea „cate capre ai voie sa cresti in gospodarie?” devine simplu si sigur: exact atatea cate incap legal, responsabil si fara a crea disconfort in comunitate.